vineri, 8 octombrie 2010

Sa dam cu banul.Articol cu tenta panicarda.

"Begun, the currency wars have" titreaza un articol al lui Jon Butler, cu referire la faimoasa secventa din Star Wars - Clone Wars, care marcheaza inceputul declinului democratiei. Desi se doreste a fi mai putin dramatic decat expresia originala, acest titlu surprinde bine escaladarea unei tendinte, in evolutia dinamica a relatiilor economice la nivel global, care poate fi interpretata ca un simptom al progresiei bolii sistemului catre un stadiu agravat.

Startul in aceasta etapa, care fusese de mult prevestita de presiunile politice americane asupra Chinei intru aprecierea yuanului, a fost dat de interventia Bancii Centrale a Japoniei din 16 Septembrie, prin care aceasta a vandut aproape 2 trilioane de yeni pentru a devaloriza yenul de la 83 JPY/USD la 86 JPY/USD intr-o singura zi.

Aceasta masura, repetata o saptamana mai tarziu, a avut un succes limitat (dolarul s-a intors in apropierea nivelului de 82.6 JPY/USD ieri) si pare a fi avut in spate un alt motiv decat simpla dorinta de a devaloriza yenul, pentru a proteja competitivitatea exporturilor japoneze. Intr-adevar, dupa cum se spune si in acest articol, manevra neinspirata a BoJ pare a fi un semnal clar al unui nou val de quantitative easing , prin care se incearca iesirea dintr-un cerc deflationist. Cu alte cuvinte, banca centrala inunda cu lichiditati piata, la dobanzi zero in cazul Japoniei, in speranta relansarii economiei, prin incurajarea consumului si cresterea preturilor activelor.

Masura BoJ nu este decat o imitatie palida a strategiei FED, care a folosit tiparnita din dotare intr-o prima runda de quantitative easing in valoare de 2 trilioane dolari din 2008 incoace si care da semnale ca este gata sa dea drumul la o a doua baie generalizata de hartie verde. FEDul nutreste aceeasi speranta ca BOJ si anume de a sparge cercul deflationist, de a ridica pretul activelor (in special al caselor) si de a reporni motorul gripat al consumerismului cu manivela fiat currency-ului. Cu toate acestea, se pare, ca odata ce s-a fript in aceasta alba neagra prabusirii valorii activelor imobiliare si a supraindatorarii care isi face simtite efectele de vreo 3 ani incoace, fazanul american se lasa mai greu amagit a doua oara, si nu mai crede in cresteri artificiale ale preturilor activelor.

Din nefericire insa, se pare ca toata forta si marirea dolarului american si potenta FEDului, nu sunt suficiente pentru a fisura zidul chinezesc, greenback-ul si redback-ul dansand fiecare pe ritmul propriu si, mai nou, calcandu-se pe varfuri.

De mult acuzata ca-si tine Yuanul cu 20%-40% mai devalorizat decat trebuie fata de dolar, pentru a-si proteja masinaria exporturilor, China este supusa unor presiuni din ce in ce mai mari de catre guvernul SUA pentru a-si lasa moneda sa se aprecieze rapid astfel incat deficitul comercial american sa-si mai poata reveni din prapastia in care s-a prabusit. Desi au facut pasi mici in aceasta directie, autoritatile  chineze nu doresc nici pe departe sa se plieze cerintelor americane cu riscul limitarii cresterii interne, vitala pentru o pieta de 1.3 mld oameni, al cresterii somajului si al unor tuburari sociale.

UE, care duce o politica mai conservatoare (acuzata a fi prea conservatoare din punct de vedere fiscal), prin vocea lui Trichet, acuza atat devalorizarea accentuata a dolarului, ce favorizeaza exportatorii americani, cat si reticenta Chinei de a accelera aprecierea yuanului, miscari ce au dus la cresterea EUR spre noi maxime fata de cele doua monede (aviz Romaniei care are o economie euroizata).

Vociferarile se intensifica de toate partile, cacofonia creste si deodata, iata ca se face legatura cu etapa urmatoare, americanii amenintand cu posibile tarife protectioniste daca daca subventionarea yuanului continua. Ce-i drept propunerea legislativa nu a fost inca aprobata de senatul american, dar primul pumn a fost dat in ceea ce are potentialul de a se transforma intr-un bar brawl, China amenintand la randu-i cu represalii in cazul in care initiativa devine lege. Temperatura se ridica, complexitatea manevrelor creste iar lucrurile nu mai par a fi chiar atat de bine controlate, escaladarea fiind din ce mai posibila.

Si iata cum se trage semnalul de alarma, in afara de de eficacitatea lor dubioasa (prima transa de QE nu a reusit sa scoata economiile nationale din amorteala) aceste injectii de lichiditate intr-un context de dobanda cvasi zero avand, pe de-o parte, potentialul de a derapa extrem de rapid intr-un scenariu hiperinflationist si, pe cealalta parte, riscul vizibil de a accentua aceste currency wars si de a declansa masuri protectioniste, urmate apoi de trade wars.

Iar daca va intrebati cat de rau pot evolua lucrurile mai departe, ascultati la un scenariu ingrijorator, a la "papa Doom", evocat de Roubini in filmuletul de mai jos, de la min. 8:20s pana la min. 9:00.



Va rog sa nu ridicati din sprancene, v-am spus ca avem si-o tenta panicarda la meniu...Sa speram, cu toate acestea, ca ratiunea va prevala.

miercuri, 6 octombrie 2010

Auzi? Atunci mai bine asculta...

Plecand de la ideea ca orice materie reprezinta atomi in vibratie, pe diverse frecvente, inclusiv corpul omenesc, Julian Treasure ne povesteste, pe TED.com, despre modul subtil in care noi interactionam cu mediul sonor de zi cu zi, precum si despre nevoia noastra de armonie.

Fara a discuta prea mult despre rigurozitatea fundamentarii datelor prezentate (care pe alocuri e interpretabila), spicuiesc cateva idei care mi s-au parut interesante precum si cateva fapte pe care le trecem deseori cu vederea:
  • Auzim tot timpul, nu avem un mecanism natural prin care sa putem opri sunetul atunci cand nu vrem sa mai auzim, asa cum pleoapele acopera ochii
  • Majoritatea sunetelor sunt accidentale iar relatia noastra cu ele este subconstienta
  • Sunetele ne afecteaza in 4 feluri principale:
    • Fiziologic: Zgomotele puternice /agresive provoaca cresterea ritmului cardiac, respiratoriu, modifica patternul undelor cerebrale si provoaca secretia cortisolului, un hormon al glandei adrenale. Alternativ sunetul valurilor (12 cicluri / minut) are un efect relaxant
    • Psihologic: Muzica poate induce stari emotionale dar si anumite zgomote din natura. De exemplu cantecul pasarilor are un efect reconfortant deoarece creierul mosteneste de la stramosii nostri informatia conform careia atunci cand pasarile canta in natura totul e ok, nu sunt pradatori prin preajma. Atunci cand se opresc din cantat insa...
    • Cognitiv: Avem o latime de banda linitata pentru a procesa sunetele de jur imprejur ceea ce face ca nu putem sa ascultam decat o singura persoana la un moment dat. De aceea in birourile open space, zgomotul conversatiilor simultane poate duce la o scadere a productivitatii cu pana la 66%.
    • Comportamental. Ex: muzica / sunetul ambiental potrivit poate determina o crestere cu pana la 28% a vanzarilor intr-un magazin, influentand comportamentul cumparatorilor.

  •  Urechile sunt facute pentru a asculta insa noi le folosim mai mult pentru a auzi. A asculta presupune o relatie constienta cu sunetul, o indemanare care trebuie educata, spre diferenta de auz care e un simt innascut. Exista mai multe tipuri de ascultare:
    • Ascultarea reductiva: este ascultarea cu un scop predeterminat, cea in care filtram informatia auditiva pentru datele relevante scopului ascultarii si lasam pe dinafara tot ce nu este relevant;
    • Ascultarea expansiva: e acea ascultare fara un scop predeterminat in care doar ne concentram asupra partenerului de discutie si a ceea ce spune. Aceasta ascultare aduce mai multa informatie si permite o legatura mult mai profunda cu partenerul de discutie.
  • Poluarea sonora are un impact foarte puternic asupra sanatatii. In cifre:
    • afecteaza negativ sanatatea a 25% din populatia UE;
    • provoaca tulburari grave ale somnului pentru 2% din populatia UE;
    • omoara 210 mii de oameni pe ani in EU;
  • Oamenii asculta din ce in ce mai des muzica in casti pentru a se izola de zgomotul de fond. Acest obicei duce insa la efecte fiziologice negative, printre care surzenia (Noice Induced Hearing Disorder) de care se pare ca sufera 16% din adolescentii americani si, conform uinui studiu, duce la deteriorarea auzului a aproape 60% din studentii americani;
  • Julian ne sugereaza modalitati de a ne proteja de poluarea sonora, printre care:
    • Zgomotele naturale ale vantului, apelor curgatoare/marii si cantecele pasarilor. Creierul nostru s-a obisnuit de-a lungul timpului cu aceste zgomote ambientale naturale si se simte bine in prezenta lor. 
    • Linistea (simplu nu?). Cautati linistea pentru a va relaxa...
  • Deasemenea, ni se dau cateva sfaturi pentru a ne imbunatati sanatatea prin sunete, printre care:
    • Asculta activ/constient;
    • Canta cu vocea, invata sa canti la un instrument. Te ajuta la dezvoltarea cognitiva si-ti permite sa socializezi cu altii ca tine in acest domeniu;
    • Fii activ in relatia cu sunetele. Protejeaza-ti urechile, construieste-ti peisaje muzicale (constructii auditive) si spune-ti parerea celor care te polueaza fonic.


Mai multe date si referinte la sursele de informare folosite gasite pe blogul lui Julian Treasure, aici.

S-auzim de bine! ;-)

duminică, 3 octombrie 2010

Manual de impins tancul pe campul de lupta

Dupa cum scrie si intr-un un articol de pe Energy Bulletin,  a aparut un nou raport care recomanda strategii de pregatire ale Ministerul Apararii American (Department of Defense= DoD = US Army+US Air Force+US Navy) pentru o era post petrol. Raportul, pregatit de catre unul dintre cele mai influente think tankuri din domeniul apararii, Center for a New American Security, atinge cateva puncte interesante cu privire la perspectivele uni scenariu "peak oil" pentru fortele armate americane: 
  1. Petrolul reprezinta 77% din totalul combustibilului utlizat de catre armata americana in prezent.
  2. Avand in vedere aceasta dependenta de petrol si probabilitatea unui scenariu in care furnizarea petrolului devine problematica, armata americana trebuie sa fie in stare sa opereze toate sistemele sale pe combustibili non-petroliferi pana in 2040. Cu toate acestea, initiativele trebuie demarate mult mai devreme daca se doreste atingerea acestui obiectiv.
  3. Citim printre randuri (sublinierile de mai jos) ca DoD se asteapta ca pretul petrolului sa creasca si ca acesta sa fie din ce in ce mai greu disponibil in urmatorii 30 de ani:
  4.  
"To ready America’s armed forces for tomorrow’s challenges, DOD should ensure that it can operate all of its systems on non-petroleum fuels by 2040. This 30-year timeframe reflects market indicators pointing toward both higher demand for petroleum and increasing international competition to acquire it. Moreover, the geology and economics of producing petroleum will ensure that the market grows tight long before petroleum reserves are depleted. Some estimates indicate that the current global reserve-to-production (R/P) ratio – how fast the world will produce all currently known recoverable petroleum reserves at the current rate of production – is less than 50 years. Thus, given projected supply and demand, we cannot assume that oil will remain affordable or that supplies will be available to the United States reliably three decades hence."
     4. Clasificate dupa raportul R/P (rezerve dovedite/productie anuala), SUA ar avea cam 11 ani de rezerve iar principalul sau furnizor, Canada, cam 28 de ani (si asta dupa o supraestimare a rezervelor din tar sands). Singurele tari ale caror raporturi R/P sunt mai marei de 75 de ani sunt Venezuela, Iran, Irak, Kuweit si Emiratele Arabe Unite iar Venezuela si Iranul nu sunt tocmai prieteni buni cu americanii. Nota bene: raportul ne informeaza ca, dupa rata de consum si rezervele dovedite actualmente, intreaga lume ar putea  ramane fara rezerve in 45.7 ani...
        5. Raportul trece prin diversele surse de combustibili alternativi care ar putea inlocui combustibilii petroliferi dar nu reuseste sa deseneze un tablou prea convingator. Doua fraze, preluate mai jos, reliefeaza cat de fragila este situatia prognozata:


        "However, meeting DOD’s goal of making a smooth transition away from petroleum will require the
        private sector to provide cost-competitive, at-scale renewable fuels that the Defense Logistics Agency can purchase when and where it needs them
        . Tis will require DOD to commit to a general direction for its energy future in order to send an efective market signal, and it will require incentives and regulations beyond DOD’s control.
        "

        In acest articol gasiti o bibliografie extinsa a zecilor de articole/studii aparute in serviciile militare ale diverselor tari pe tema "peak oil". Nu sunt deloc putine, semn clar ca acest subiect este tratat foarte serios de catre fortele armate ...