luni, 19 iulie 2010

Scurtul drum al zilei catre noapte (III)


Dupa ce in primul volet vorbisem de problematica Peak Oil iar in cel de-al doilea despre posibile schimbari ale modului de gandire induse de aceasta plafonare a productiei petroliere la nivel mondial, promisesem ca vom discuta si de cateva exemple practice. Inainte de a trece insa la partea practica, as vrea sa mai punctez cateva elemente ce tin de schimbarea de mentalitate, in speta de acea trecere de la mentalitatea de abundenta la cea de frugalitate. 
Pentru prima oara in 2010, in completarea traditionalului Global CEO Study, IBM a facut public si un Global Student Study bazat pe raspunsurile a 3619 de studenti din peste 40 de tari, din care 50% provenind din tari in curs de dezvoltare (America Latina, Asia Pacific -ex Japonia, Orientul Mijlociu si Africa).

Pe langa multe similaritudini ale modului de gandire al viitorilor leaderi provenind din "Generatia Y" cu cel al actualilor CEO (in principal cresterea complexitatii si importanta leadershipului creator), analiza comparativa a celor doua studii captureaza o fractura generationala semnificativa atunci cand vorbim de importanta pe care noua generatie o acorda problemelor ecologice si mai ales raritatii resurselor. Aflam ca viitorii leaderi cred in proportie de 65% ca raritatea resurselor va provoca modificari in structura organizationala a companiilor, comparativ cu doar 29% din actualii CEO...

Discrepanta la acest capitol este cea mai mare in America de Nord, unde studentii cred, in proportie de 3 ori mai mare decat actualii CEO, ca raritatea resurselor va avea un impact semnificativ, in proportie de doua ori mai mare ca problemele de mediu sunt un factor extern important si, cu 54% mai mult decat actualii manageri ,ca asteptarile clientilor pentru responsabilitate sociala vor creste...

Divergentele de viziune intre generatii aduc in focus un model de crestere ce ia in considerare valentele frugalitatii, elementele sociale si importanta crescanda a consumatorului. Este vorba de modelul "More for less for more" (M4L4M), care pune accentul pe mai multa valoare adaugata la nivelul clientului, pentru un cost mai mic al produsului vandut, produs adresat unui numar mai mare de oameni,. La antipod se situeaza modelului de business reprezentativ pentru era risipei - "More for more" - care taxeaza clientului mai multi bani pentru produse ce consuma mai multe resurse. Modelul "More for More", inca favorizat de actualii CEO, este rejectat din ce in ce mai mult de catre consumatori, care au inceput sa puna accent pe frugalitate si pe probleme de mediu, intr-un context in care resursele sunt din ce in ce mai rare si mai scumpe.

O alta strategie de crestere in contextul erei frugalitatii, foarte familiara romanilor, este cea a improvizatiei creative, rezultand intr-o solutie functionala obtinuta cu un minim de resurse. Aceasta strategie, pe care indienii o denumesc Jugaad, nu e nimic altceva decat rezultanta acelui "low tech dar functional si usor de intretinut" vs "high tech, overkill, scump si complex" si a "cooperarii vs concurenta" despre care vorbeam in voletul anterior al trilogiei. Cei de pe blogurile Harvard Business Review privesc mai in detaliu la acest model de crestere, sintetizand aici niste elemente comune in strategiile acelor companii ce il aplica.
Revenind la partea "practica", despre care vorbeam in voletul anterior, as pleca de la o constatare pe cat de simpla pe-atat de importanta, si anume ca mama natura a avut timp sa experimenteze vreme de miliarde de ani pentru a obtine niste sisteme extrem de eficiente la capitolul randament energetic.
Ca atare, in logica Jugaad-ului mentionat mai sus, cel mai simplu mod de a gasi solutii intr-un context de frugalitate este sa imiti strategiile si sistemele ce functioneaza si au fost testate in natura. Aceste solutii fie ca e vorba de agricultura organica, de tehnici de conservare/colectare a apei, arhitectura ecologica sau utilizarea surselor de energie reinnoibile au fost adunate, in mare parte, in conceptul de permacultura.  Permacultura ("permanent culture/agriculture"), asa cum a fost ea definita de Bill Mollison si David Holmgrem, pune accentul pe strategii de dezvoltare durabila, bazate pe integrarea relatiilor dintre apa, sol, plante, animale/insecte/microorganisme, climat si asezarile umane.
 
Deoarece subiectul permaculturii este mult prea vast pentru a face obiectul unui singur articol, am ales doar cateva exemple, pe care voi incerca sa le sumarizez mai jos. M-am focusat in principal pe partea de agricultura, deoarece sunt de parere ca impactul peak-oil se va resimti cel mai dureros la acest capitol.
 
Forest Gardening
Forest gardening-ul este o modalitate de a proiecta o gradina astfel incat sa imite structura si relatiile dintre specii pe care le putem gasi intr-o padure, cu scopul de a obtine un randament global ridicat si un ecosistem variat si rezistent, ce necesita putin efort pentru mentenanta, autointretinandu-se in cea mai mare parte. Randamentul ridicat se refera la sistem privit in ansamblu (obtii pere, nuci, kiwi, afine si plante medicinale cu o investitie mai mare la inceput si un minim de mentenanta pe parcurs) si nu la randamentul pe un anumit fruct, ca la o monocultura.

Intregul concept pune accent pe diversitate, pe legaturile dintre diversele parti componente ale sistemului (plante, insecte, pasari, animale, sol, microrganisme) si pe combinarea acestora astfel incat sa se stimuleze una pe cealalta, ducand la un rezultat mai mare decat suma partilor si la un sistem rezistent la diverse boli, daunatori sau schimbari bruste. Structura duce conceptul de plante companion, ce se sustin una pe cealalta in procesul de crestere - prin fixarea nutrientilor in sol, prin alungarea daunatorilor/atragerea de insecte benefice sau limitarea buruienilor (vezi combinatiile conoscute la noi la tara de porumb cu fasole sau three sisters la indienii americani) – la un nivel de complexitate mult mai ridicat. Forest gardeningul ia in considerare arhitectura verticala a ecosistemului (de la sol/subsol pana la varii nivele de inaltime), selectarea combinatiilor de plante astfel incat sa se minimizeze competitia intre ele si sa se maximizeze utilizarea resurselor, lantul trofic/inter-relationarea microorganismelor si ciupercilor (soil food web un concept asupra caruia sper sa pot reveni in viitor) in sol/subsol, precum si modele de succesiune a plantelor, necesare pentru a asigura flexibilitatea si capacitatea ecosistemului de a raspunde la schimbari.

In practica, daca v-a speriat "padures" din forest garden, trebuie sa stiti ca forest gardening-ul se poate face pe suprafete plecand de la 150 mp pana la aproape un hectar, in orice zona climatica (desi  in climatele extreme rezultatele sunt mai greu de obtinut) inclusiv in Romania. Mai mult decat atat,"gradina din padure" poate fi proiectata ca sa aiba un randament mare sau o diversitate mare si o nevoie de intretinere mica, cu un accent mai mare pe fructe, sau pe nuci, "berries" ori plante medicinale, toti acesti parametri combinati in extrem de multe variante. Pentru cei dornici sa exploreze in detaliu recomand "Edible Forest Gardens" (nu-i ieftin) sau internetul si YouTube (aici, aici sau orice alte exemple similare).

Pesticide naturale
Cand vorbeam, printre altele, de impactul peak oil asupra agriculturii intensive ma referiam si la problema pesticidelor, care in afara de caracterul puternic poluant si de impactul pe care il au asupra organismelor de toate taliile, sunt si ele un produs al industriei chimice, in stricta dependenta de petrol. O solutie posibila la aceasta dilema ne-o sugereaza Paul Stamets, care, in cartea sa "Mycelium Running, How mushrooms can help save the world", povesteste despre pesticidele fungale, 100% naturale si eficiente pe termen lung. 
Pe scurt, manipuland culturile unei ciuperci care se gaseste in sol (Metarhizium Anisopliae) si care actioneaza ca un parazit pentru diverse insecte, omorandu-le prin sporii sai, Stamets a reusit sa obtina o tulpina care emite spori cu o intarziere de cateva saptamani, pacalind astfel mecanismele de aparare naturala  care in mod normal permit furnicilor sa recunoasca astfel de paraziti. Folosindu-se de orez amestecat cu myceliumul ciupercii ca momeala, Stamets a reusit sa infesteze furnicile dulgher care atacasera structura de lemn a casei sale, astfel incat acestea au transportat myceliumul in musuroi, contaminand si distrugand intreaga populatie in cateva saptamani, atunci cand sporii ciupercii au aparut. Mai multe detalii tehnice aici iar pe TED puteti urmari un documentar foarte interesant despre aceasta speta, dar si despre cum ciupercile pot reface solul contaminat, ajuta la reimpadurire, au puternice proprietati antibiotice si antivirale (inclusiv impotriva gripei - chiar si tulpinei H5N1 - si variolei) putand chiar neutraliza neurotoxinele continute in armele chimice.

Constructii eficiente energetic la costuri mici
In contextul cresterii costurilor energetice auzim din ce in ce mai des despre acele case pasive, cladiri ce sunt construite pentru a utiliza in mod optim si natural energia soarelui, captand-o, distribuind-o in interior si conservand-o astfel incat sa necesite cat mai putina incalzire din surse fosile pe vreme de iarna ,dar mentinand o temperatura agreeabila vara. Principiile din spatele unor astfel de constructii sunt putin mai complexe si nu voi intra in detalii aici, decat ca sa atrag atentia asupra unei aplicatii in domeniul serelor pasive venind din China. 
Constructia este extrem de simpla fiind compusa dintr-un zid gros cu un acoperis partial, pe partea de nord, si o structura de bare metalice arcuite orientata spre sud, lungi de vreo zece metri, acoperite cu o foaie de polietilena transparenta si cu o patura termoizolatoare pe deasupra pe vreme de noapte. Zidul de pe nord are rolul de absorbant al energiei solare pe timp de zi si de difuzor al acesteia pe timp de noapte, patura termoizolatoare limitand pierderile de caldura. Aceste structuri sunt pe cat de simple pe-atat de eficiente, permitand o diferenta de temperatura de 30° intre exteriorul si interiorul serei pe timp de iarna friguroasa (temperaturi de la -20° la -30°), fara nici o sursa de incalzire! Agricultorii din Popesti Leordeni care mai au sobe prin solarii pot gasi detalii aici sau aici...
Tehnologii low cost pentru energie reinnoibila
In ciuda faptului ca majoritatea solutiilor existente din domeniul fotovoltaicelor sau a eolienelor au un randament destul de scazut si o fiabilitate inca slaba (au spus-o altii mai bine aici, aici si aici) exista si initiative care pun accentul pe solutii inovative si low cost pentru producerea energiei reinnoibile. O abordare interesanta, ce ramane inca a fi dovedita in totalitate, o reprezinta tehnologia panoului eolian bazat pe vibratiile provocate de vant ("flutter effect"). Cei de la Humdinger Wind prevad lansarea pe piata a unor panouri modulare, de la dimensiunea unor micro celule pana la module unitare ce se pot combina in panouri de 1m/1m. Conform declaratiilor companiei, aceste solutii ar fi de pana la 10 ori mai eficiente decat produsele actuale, generand energie incepand cu viteze ale vantului de la 3.5m/s. Toate acestea la costuri mici (targetul fiind de 1$/W), un panou eolian ce genereaza 7kwh/luna (la viteze ale vantului de 6m/s...) costand in jur de 100$. Asteptam cu nerabdare lansarea lor in productia de serie si testarea intensiva in practica...


In incheiere, ca si in cazul voletului anterior, vroiam sa  spun ca aceasta lista de exemple nu se doreste nici pe departe a fi exhaustiva si nici nu are pretentia de a fi ordonata in ordinea importantei exemplelor, putand fi completata cu multe astfel de cazuri. Menirea ei este mai degraba sa arate ca inventivitatea umana lucreaza cu spor atunci cand este stimulata si ca, poate cu putin noroc, e in stare sa ne puna la dispozitie uneltele adaptate  unei ere a frugalitatii, astfel incat dupa noapte sa urmeze o alta zi...