miercuri, 8 iulie 2009

Wanted

In conditiile in care criza actioneaza ca un revelator fotografic, devine din ce in ce mai greu pentru un politician sa-si aroge meritele unei bunastari la care nu contribuie si in acelasi timp sa evite raspunderea pentru greselile sau lipsa lui de actiune, ce duc la agravarea situatiei actuale. Pe de alta parte aceeasi criza accentueaza nevoia omului de rand, ce simte din ce mai tare efectele negative, sa gaseasca responsabili pentru ceea ce se intampla.

In conditiile in care campaniile electorale recente sau imediat urmatoare aduc in prim plan ruperi de beregate intre partide, aliante "incestuoase", lupta pentru ciolan, lovituri sub centura, scoaterea la iveala a diverselor "dosare", intr-un cuvant toate trasaturile si comportamentele murdare ale acestei "cour des miracles" care este clasa politica romaneasca, devine din ce in ce mai greu pentru cetatean sa mai tina in viata acea scanteie a increderii in viitor.

In conditiile in care clasa politica, acesti practicanti a "stiintei afacerilor orasului/statului", este mai interesata de praduirea cetatii si de acapararea de putere decat de bunastarea omului de rand, cetateanul nostru e furat, tradat, folosit si apoi lasat sa se descurce cum poate.

In toate aceste conditii, pentru mine devine din ce in ce mai evident ca actualii membri ai clasei politice nu pot, nu vor si/sau nu stiu sa conduca cetatea spre binele locuitorilor ei, posibil nici macar sa asigure supravietuirea ei.

Personal nu vad nicaieri pe esichierul politic un exponent al vreunui partid capabil sa reprezinte cu adevarat interesele locuitorilor cetatii. Si pentru ca intr-o democratie aceste interese sunt multiple si divergente, lasati-ma sa reformulez, nu vad nicaieri un politician capabil sa gestioneze interese altele decat cele proprii sau ale clicii din care face parte (si nici atunci...).

Ma gandesc insa ca poate sunt prea dezamagit, confuzat de vacarmul mediatic si de acest "fog of war" al luptei dintre partide ca sa mai vad limpede. Ca de la atata noroi aruncat prin media, toata lumea arata maro...

De aceea ma intorc catre voi si va intreb: cum credeti ar trebui sa arate portretul robot al unui om politic care sa poata conduce cetatea pentru noi si care sa ne castige respectul facand-o? Inainte de a raspunde insa, ganditi-va ca ar trebui sa-i incredintati acelui om destinul vostru si al familiei voastre...

Si va mai intreb, pastrand in minte ca pomul se judeca dupa fructe si omul dupa fapte, ati vazut pe cineva care sa semene macar cat de cat cu acest portet robot?

Sunt bineinteles constient ca acest exercitiu poate da nasteri la polemici, interpretari, discutii de genul "de gustibus..." etc. N-ar fi insa interesant daca ne-am pozitiona in postura celui care trebuie sa angajeze, sa zicem, o bona care sa aiba grija de copii lui si care urmareste clar anumite caracteristici ale candidatilor/candidatelor la acest job? Caci ce altceva ar trebui sa fie procesul de votare decat o modalitatea de a alege pe cineva care sa te slujeasca in fruntea statului? Ori poate nesimtirea, nepasarea fata de legi si iresponsabilitatea actualilor politicieni ne-a indus ideea ca nu-i mai putem sanctiona, ca electorat?

2 comentarii:

Ciprian spunea...

Inca ma mai intreb: poporul e cu totul ticalosit, de intretine galeata de laturi care e clasa politica, ori sistemul e defect pe undeva si creza paradoxul ca o natie giugiuc sa fie codusa si reprezentata de shleahta de strengari si panarame pe care o deplangi/em?
Nu stiu.
Dar cred ca o teoretica solutie ar fi reducerea drastica a puterilor statului. Zic teoretica din mai multe motive:
- cine sa faca limitarea asta? LAsa Grivei osul din gura? Mai facem o rivulutie? Poate la Ploiesti;
- in general chintesenta abordarii europene (din pacate, de curand sunt semne ingrijoratoare ca si cea americana se indreapta spre asta) e "Statul e in tot/toate";
- Dupa o lunga istorie de dadaceala etatista si pe alocuri stalinist/securista, boborul nici n-ar mai concepe sa nu i se dea de la centru, sa nu mearga la "judet" sa pupe pulpana baronului local si asa mai departe.
Dar mai bine tac, fiindca nu-s eu in masura sa-mi mai dau cu parerea, nu?

Dragos Popa spunea...

Cip my friend, ai rezumat exact ce mi se invarte prin cap. mi se pare o farsa extrem de cruda aceea care ni se joaca acum. sa nu avem alternative pe esichierul politic, iar majoritatea (acest blestem al democratiei)sa fie incapabila sa recunoasca valorile si modelele corecte.
iar societatea civila in Romania, , ca alternativa la sistemul statal actual, s-avem pardon, dar se va lovi tot de majoritatea mai sus enuntata.

chiar nu vaz o solutie...