joi, 26 iunie 2008

laie, balaie sau cu meshe?

tot incerc sa pun cap la cap niste date ca sa-mi dau seama cum s-or aseza lucrurile pentru Romania in perioada asta de criza. vorbind cu prietenii apropiati ii avertizam inca din toamna trecuta ca frontul atmosferico-financiar depresat urmeaza sa ajunga si asupra Romaniei. Iata ca de cateva luni am inceput si noi sa simtim turbulentele.

anul trecut le spusesem acelor prieteni ca:

  • Romania va cunoaste o sugrumare a accesului la credite,

  • e posibil ca sa vedem o depreciere puternica a RONului

  • vom vedea o reducere a FDIurilor ca urmare a restrangerii accesului la finantari ieftine la nivel de companiile mama ale multinationalelelor

  • vom vedea un burst al bulei imobiliare etc etc
intre timp situatia internationala a evoluat mai putin liniar decat ma asteptam, izbucnirea crizei parind a fii tinuta inca sub capac, prin remedii temporare si tot felul de cover-ups / miscari dubioase ale celor care profita de pe urma sistemului actual (marea majoritate).

as putea mentiona aici intarzieri de downgrade-uri de rating de catre Moody's/S&P (vezi MBIA/AMBAC si altele), infuzii de capital prin GSEuri (FHLB, Fannie Mae...), injectii de lichiditate in sistem prin varii instrumente (TAF, TSLF si alte auction windowuri care lichidizeaza active riscante), simple leucoplasturi de genul vouchere de consum date americanilor, manipularea pietelor, manareala legilor pentru a fi mai laxe (schimbarea modului de calcul al provizioanelor, evitarea mark to marketului cu complicitatea auditorilor etc) sau chiar minciuni directe si musamalizari in presa (situatia Bear Stearns inainte de a fi preluata de JP Morgan sau statisticile oficiale americane).

aceste efecte inertiale ale sistemului duc la o intarziere a difuzarii si la o aplatizare a amplitudinii crizei in drumul inspre Romania.

a aparut insa si un contraefect al crizei occidentale pe care nu-l credeam posibil. eu ma asteptam ca, intr-un flight to safety, capitalurile sa fuga dintr-o economie subreda si prost regulata ca a Romaniei spre safe havenuri.
cu toate astea efectul a fost contrar (dupa o etapa initiala de recul). vad din ce in ce mai des ca Romania (si pietele emergente din zona) devin tinte predilecte pentru tranzactii, produse financiare si business lines-uri care pana acum ne ocoleau pe motiv ca ticketurile erau prea mici si profiturile nu justificau deplasarile... bancile isi inchid sucursale si dau oameni afara in pietele mature (Europa de Vest si USA) ca sa se extinda in CEE, apare o reorientare catre pietele inc are mai exista potential de crestere ca urmare a retragerii de pe pietele saturate. Ticketurile din RO , care pana acum erau prea mici, acum sunt numai bune comparativ cu miliardele necesare pentru un succesful deal in UE/US, se potrivesc cu lipsa de incredere si punga stransa a bancilor... hmmmh, that greedy feeling....

Cat despre efectul unei suprabundente de credite eu zic ca nu e tocmai pozitiv. au fost destul de multe articole din presa in ultima vreme despre supraindatorare si chiar tind sa-i dau dreptate lui Guv'nor cand spune ce spune... ni se spune ca e gradul de indatorare in PIB e destul de ok dar oare sa avem o clasa de mijloc suficient de bine inchegata si suficient de solida ca sa sustina un ritm de crestere sanatos al consumului din putinul venit marginal care-i mai ramane dupa ce plateste rata la apartament si masina?

apropo de clasa de mijloc, daca ce spun baietii astia aici e adevarat, cum c-ar fi doar vre-o 300.000 angajati la nivelul tarii care au peste 1.000 EUR brut salariu (din care probabil 50% in Bucuresti), atunci nu prea vad cat de mult se mai poate intinde elasticul fara sa se rupa.

bula mea de cristal e incetosata rau de tot si nu ma descurc sa bajbai in scenarii... dar ceva imi spune ca melanjul dintre supraindatorare (mai ales in valuta), economie fragila cu productivitate scazuta, bula imobiliara, dobanzi care cresc si inflatie (ma uit cum a decolat M3 in aprilie...), n-o sa dea nimic bun.

si tot ma uit la cursul EUR si ma gandesc ca e cam jos. si ma gandesc ca alea 6-7 bn EUR care au venit de la capsunari in 2007 sa nu mai curga asa usor anul asta, ca deh se inchid santierele in Spania, Italia e suparata pe noi si nici in restul Europei nu e prea breaza treaba. parerea mea...

vorbind despre inflatie iata doua articole aici si aici destul de interesante despre topic. nu ma pot impiedica sa nu citez (un citat de Otto Freidrich preluat in articol) un efect secundar care ar comic daca nu ar fi dureros:

Yes, the inflation was by far the most important event of the period” says a 75 year old journalist. … It wiped out the savings of the whole middle class, but those are just words. You have to understand what that meant. There was not a single girl in the entire middle class who could get married without her father paying a dowry. Even the maids — they never spent a penny of their wages. They saved and saved so that they could get married. When the money became worthless it destroyed the whole system for getting married, and so it destroyed the whole idea of remaining chaste until marriage. The rich had never lived up to their own standards of course, and the poor had different standards anyway. But the middle class, by and large, obeyed the rules. … But what happened from the inflation was that the girls learned that virginity didn’t matter anymore. The women were liberated.”

marți, 24 iunie 2008

de sanziene

m-a dus mugur aseara la "Noaptea Sanzienelor" la Muzeul Minovici.

a fost bine, ca nu mai iesisem de mult la o dusca de culturalizare. a fost interesant, cu

prezentari de moda,
still

lume buna si interesanta

dorothy grew up

muzica faina















si ceva discursuri. a change from the ordinary, o ocazie sa mai fac niste poze si mai ales sa mai stam de vorba despre ce s-a mai petrecut intre timp si incotro ne-am lasat dusi de valurile vietii.

that was nice, that felt good... uitasem ca exista viata dupa munca :)

sâmbătă, 21 iunie 2008

racing to nowhere...




ah le beau Paris...iata c-am fost saptamana trecuta in training pe-acolo si am revazut atat ceea ce mi-a placut cat si ceea ce mi-a placut mai putin.

am revazut cheiurile Senei, pline de romantism, cafenelele ticsite cu oameni care se bucurau de acel savoir vivre dar am revazut si asepticul La Defense, sticla si metal impersonal, "the corporate hive"...

am stat la iesirea uneia din cladirile din La Defense asteptand sa vina un coleg pentru un business meeting si am revazut cum ieseau oamenii din acel turn, in contra curent.

fete fixe, priviri pierdute, gesturi reflexe repetitive, tigara pusa in gura, bricheta care scapara, pasul grabit, privirea in jos si castile care se pun automat in urechi ...

la fel si in metrou pe linia 1 sau RER, tineri sau mai in varsta in proportie covarsitoare cu aceleasi casti in urechi, ca o vraja impotriva celorlalti, o bula protectoare, un scut care sa-i apere de restul pasagerilor, un fel de masca de scafandru pe care o folosesti atunci cand te scufunzi in apa in drum spre un "safe haven", adica acasa...
fiecare isi traieste viata in sfera lui, cu ritmurile muzicii familiare ajutandu-i sa se izoleze de realitatea de jur imprejur, rar sunt cei care te privesc in ochi.
toti isi exercita dreptul la intimitate - to the fullest - focusati exclusiv pe universul lor interior, in timpul acestui drum intre - cele doua puncte definitorii - servici si casa.

ne este din ce in ce mai frica sa ne intersectam cu celalalt, traim in universul nostru de certitudini dobandite si verificate, de ce oare sa riscam?
vorba melodiei :

"Worn out places, worn out faces
Bright and early for their daily races
Going nowhere, going nowhere
Their tears are filling up their glasses
No expression, no expression"

nota bene: spre diferenta de metroul bucurestean, mult mai multa lume citeste cate o carte :):)

sâmbătă, 14 iunie 2008

"If you want to make God laugh, tell him about your plans"

uite-asa isi planifica omul viata, isi pune deadline-uri, isi urmareste obiectivele, sacrifica prezentul pentru a investi in viitor...baga mare in facultate sa iesi cu patalamaua, indura posturile cu munca si mizerii multe ca sa prinzi experienta la CV, investeste-ti week-endurile in MBAuri, pierde-ti orele facand naveta toate astea in numele unui viitor care speri sa fie asa cum ti-l doresti.

si-apoi, brusc, the lights go off, exit stage...ai avut doar atata ata pe mosor si doar bunul Dumnezeu stia cata e...

mai toti avem tendinta sa spunem "asa e viata, se mai intampla si tragedii" si in subsidiar "se intampla altora nu mie"... problema e ca uitam repede ca "asa e viata" inclusiv a noastra, si iar ne risipim ata aia de pe mosor pe tot felul de chestii colorate care sunt fals-importante, in loc sa ne bucuram de oamenii din jurul nostru.

suna cheesy, ca acele chain mailuri care circula pe net, dar nu stii niciodata cand te-ai vazut sau ai vorbit pentru ultima oara la telefon cu cineva drag.

credeti-ma mi s-a intamplat de doua ori pana acum si vi se poate intampla si voua oricand...

lucrurile importante in viata sunt acelea pe care nu le poti inlocui. un job, o intalnire de afaceri, un deadline, bani...toate acestea sunt repetabile si inlocuibile intr-o forma sau alta.

live your life.

vineri, 13 iunie 2008

Herr Gref...

astazi am primit o veste care m-a daramat, Ioan Gref a murit intr-un accident de masina ieri...

incerc sa scriu ceva si ma regasesc innotand in marea de banalitati pe care le debitam in astfel de situatii. si observ ca recursul la clisee tradeaza incapacitatea de a pune pe cuvinte ceea ce simt acum, imposibilitatea de a cuprinde ideea cu mintea.

cum poti sa accepti ca un om care era atat de viu, nu mai e... ca nu mai e forever!! ca n-am sa-l mai aud razand cu rasul lui caracteristic sau sa-l vad cu zambetul sagalnic in coltul gurii. ever...
nu pot concepe. nu pot.

si cand ma gandesc la Dana, nevasta lui insarcinata in luna a 6 a, mi se pune un nod in gat si mi-se blocheaza mintea.

Dumnezeu sa-ti odihneasca sufletul Ionica si sa-i dea Danei putere si sanatate sa mearga mai departe si sa se bucure de copilul care poarta in el o parte din tine...

joi, 12 iunie 2008

fiat lux err...currency

there goes a nice article on one of my favorite web sources, an article that gives the common sense to inflation. briefly it points to (amongst other things):
  • the correlation between inflation and the printing of fiat currency
  • graphical correlation between annual inflation rate and purchase power loss
  • a different POW on the commodity prices explosion.
I'll just get the quote on the last point:

"The true culprit to the rising prices globally is the acceleration in fiat currency printing, a trend that is not likely to end soon. Moreover, the trend is likely to remain for another 10-15 years here in the US as shown in Figure 6. As this is likely to be a long term theme, investors will be rewarded by investing in REAL assets such as commodities, and the so-called “commodity bubble” will continue bubbling higher while the financial press stare baffled at $150 oil. Is oil really that high, or are is our dollar’s purchasing power that low?"

nicely put...

sâmbătă, 7 iunie 2008

a sad banker...

n-as vrea sa ma transform intr-un tip care da copy/paste pentru a-si umple blogul dar am mai primit un mail care mi-a placut si pe care il reproduc integral mai jos:


"Jurnalul unui bancher

M-am trezit pe la 11. Ploua si am impresia ca sunt trist. Ca sa-mi revin, am marit doua comisioane jignitor de mici si am mai inventat unul nou. Initial am vrut sa-i spun „comision la comisionul de informare ghiseu banca", dar nevasta-mea m-a oprit. Asa ca pana la urma a trebuit sa-l numesc „comision cutremur China si alte evenimente neplacute pentru omenire".

*Ma suna un jurnalist, ca ce parere am eu despre piata creditelor ipotecare. Cacat. A trebuit sa ii spun sa revina in 10 minute ca sunt intr-o sedinta, ca sa am timp sa caut pe Google. M-am si speriat cand am citit. In SUA, bancile par sa aiba adevarate probleme!!!!

*Am pierdut ieri pariul cu Radu.Cine dracu s-ar fi gandit ca cinci doze de bere goale cantaresc mai mult decat doua PET-uri de Cola, tot goale? Acum, trebuie sa-mi tin promisiunea si sa anulez propotiile la depozitul cu dobanda de 11 %. Nu conteaza, da-i naibii de prosti. Unde mi-oi fi pus ciorapii?

*Azi n-am chef de lucru. Vreau sa-mi reamenajez biroul. Am scos terenul de minigolf si vreau sa-mi pun un mini-ocean, pe care sa ma plimb cu mini-iahtul. Un sef de sucursala m-a sunat ca are probleme cu maturitatile la depozite. L-am bagat in pizda ma-sii.

*Mare scandal, azi pe la pranz. Sacul cu euro a disparut de sub birou, iar tampitii de subalterni voiau sa cheme Politia. Le-am explicat ca in cel mult 16 ore recuperam pierderea, majorand dobanda cu 0,2 la suta. Pana la urma, nici n-a mai fost nevoie. Amarata aia de maseuza il confundase cu geanta ei si l-a luat din greseala. Am recuperat si cea mai mare parte a banilor, odata cu sacul.

*Am primit formularele de stress test de la BNR. Dom'ne, pe vremea cand eram si eu acolo, intrebarile erau mai simple, sa poata raspunde orice bancher. De pilda , te intrebau "Considerati ca daca s-ar mari impovarator dobanda de politica monetara, pe piata ar putea aparea probleme cu rambursarea creditelor?".
Si aveai variantele „desigur", „cred foarte mult in asta" si „bineinteles, esti tampit?" Acum te pune sa alegi intre variante contradictorii. De pilda, la „influenta cresterii cu 1% a ratei dobanzii de politica monetara asupra serviciului datoriei", ai vreo 5 variante. Am aruncat hartiile la cos. Da-i dracu de contopisti.

*CEO-ul din strainatate ma intreaba ce profit vreau anul asta. Bai, prost e! I-am spus ca nu conteaza ce profit vreau eu, sa-mi spuna ce profit vrea el! Cat vrea, atata ii aduc!

*Ma cheama Soviani la Money Channel. Daca ma duc, va trebui sa raspun la tot felul de intrebari. I-am spus secretarei sa-mi faca niste raspunsuri prestabilite pe care sa le invat pe de rost. De pilda „Domnule Soviani, cu tot respectul, situatia pe care o mentionati poate fi privita si din alt unghi, din care perspectiva nu e intotdeauna optimista". Dupa care trebuie sa zambesc cu subinteles.

*Cat dracu e inflatia? Dobanzile bancii mele trebuie s-o acopere. Daca inflatia e 8%, dobanzile la mine trebuie sa fie minim 10%. Dar nu mai bine leg eu dobanzile de deficitul de cont, ca macar ala e 14%? De discutat in comitetul de directie.

*Cica doi clienti au ajuns din vina bancii mele, in Biroul de Credit. Am tras o gura de whiskey si am vrut sa-i sun sa le fut muma-n cur. Si ce daca au ajuns? Mai gresim si noi, ca oameni suntem. Ca sa se invete minte sa reclame, le maresc comisioanele! Uite-asa, sa vad ce-o sa-mi faca! Nesimtitii... "


bineinteles, disclaimerul de rigoare persista, aceasta este o satira iar personajele descrise au un comportament exagerat si nimic de a face cu situatia reala din domeniu... a si, era sa uit, bineinteles cele descrise mai sus nu reflecta parerea subsemnatului ci doar a autorului initial al acelui email, oricine ar fi acela... right!

eu sunt sigur ca bancherii sunt niste adevarati profesionisti si oameni seriosi, responsabili si cu un inalt simt etic...

PS uitandu-ma pe net tocmai ce-am vazut ca mailul era un pamflet pe blogul lui Dan Popa